C.S. Timişoara a decis să nu se înscrie pînă la
termenul limită, 15 mai, şi să nu participe în consecinţă la barajul de
promovare în Liga Naţională de handbal feminin, ce are loc săptămîna
viitoare la Buzău, deşi şi-a cîştigat acest drept pe teren, şi încă
destul de clar şi meritat. Astfel, un zbor frumos al unei
secund-divizionare înfiinţate abia vara trecută a fost redirecţionat la
sol înaintea încercării finale de promovare în elită, dar din cele mai
clare motive. Timişorencele, care au încheiat seria vestică pe locul 2,
ceea ce le conferea dreptul de a participa la turneul de promovare, au
evoluat întregul sezon din pasiune pentru sport şi handbal în
particular, înregistrînd bune rezultate în ciuda faptului că nu au
beneficiat de salarii, prime şi nici chiar indemnizaţii de efort,
neajunsuri de care au fost conştiente din capul locului, efortul lor
fiind cu atît mai salutar şi demn de admirat.
“Este un colectiv care a făcut sport fără nici un fel de
pretenţii financiare, şi credem că este un caz unicat în ţară, mai ales
la un asemenea nivel, în fruntea ligii a doua”, a spus
profesorul Voicu, antrenor al grupării care la prima sa participare în
competiţie a încheiat a doua, după ce a stat şi în fotoliul de lider al
Diviziei A, Seria B.
Sorinel Voicu, antrenor principal la CS Timişoara,
ne-a explicat că problemele de efectiv l-au determinat să opteze pentru o
variantă nedorită şi la prima vedere neadecvată, de forfait, dar
absolut justificată în circumstanţele actuale: “Avem în
componenţă două handbaliste care au suferit recent intervenţii
chirurgicale şi alte două handbaliste accidentate. Nici pauzele
competiţionale nu ne-au prins bine şi existau premizele să ne aliniem la
barajul de promovare de la Buzău la un nivel al performanţei inferior
chiar şi celui cu care am obţinut locul 2 în Seria B a ligii secunde. Nu
suntem în componenţa completă iar în urma întreruperilor din programul
campionatului am lăsat-o mai uşor şi cu antrenamentele”.
Voicu a înfierat şi sistemul competiţional în ceea ce priveşte
modalitatea de promovare, spunîndu-ne că a atras atenţia şi în
discuţiile cu responsabili federali legat de injusteţea opţiunii alese
de FRH: “Toată lumea este de acord că nu este normal să fie
programate baraje pentru cîştigătoare ale ligii secunde. Şi-au cîştigat
dreptul de promovare pe teren şi ar fi normal să intre direct. O parte
dintre conducătorii de vîrsta mea au fost de acord cu acest aspect şi la
momentul cînd s-a optat pentru sistemul competiţional actual, anul
trecut, de care nu s-a ţinut însă cont, fiind considerat în regulă de
alţii, care vroiau să rezolve mai expeditiv lucrurile. Ar fi de aşteptat
ca Federaţia să revizuiască modalitatea de promovare, să ştim de la
început pentru ce ne luptăm”. Într-adevăr, CS Timişoara a fost
prima clasată în seria vestică, exceptînd-o pe CSS Caracal, fără drept
de participare în Liga Naţională, ca grupare şcolară, care ar fi avut
dreptul să beneficieze de reuşita în plan sportiv din teren.
Doina Roman Picu a fost operată în această primăvară
în urma accidentării suferite la genunchi într-o deplasare de la
începutul returului, la Slatina, şi va avea nevoie de o perioadă de
recuperare de minim 6 luni, pînă la un an. Ruptura de ligamente şi de
menisc nu îi îngăduie nici la ora actuală o mobilitate completă a
genunchiului. Portarul Cristina Râpa va avea nevoie de
cel puţin două luni de recuperare, după ce a suferit lunea trecută o
intervenţie chirurgicală la genunchiul drept, în urma unei accidentări
în eşecul de pe teren propriu, 36-38 cu CSS Caracal, cîştigătoare a
seriei care nu va participa deasemenea la baraj.
Alina Marin-Ariton, accidentată recent în jocul de
la Târgu Jiu şi principală marcatoare în retur, a acuzat afecţiuni atît
la genunchiul la care a suferit o intervenţie chirurgicală cît şi la cel
neoperat, avînd nevoie de minim o lună de recuperare. Lista
indisponibilităţilor la potenţialul baraj s-ar fi completat şi cu Maria Turnea,
care a strîns din dinţi pentru a face faţă programului de pregătire şi
competiţional, în condiţiile în care mai vechi afecţiuni la genunchi
s-au manifestat în cazul solicitării la antrenamente.
Călina Calu, cu responsabilităţi profesionale ce o împiedicau să
bifeze întregul program de pregătire, precum şi sportive care şi aşa au
făcut suficiente sacrificii pentru a se alinia la antrenamente, în cazul
Alinei Cioriciu-Crapciu, navetînd din Albina, sau al Loredanei Sas ori a
portarului Mariela Meseşan, mamă a 2 copii şi locuind în Sânandrei,
s-au confruntat la rîndul lor cu dificultăţi în a urma un parcurs croit
pentru atacarea primei ligi.
Sorinel Voicu a relevat că nu este exclus ca jocul ce trebuia să aibă
loc sîmbătă în sala “Constantin Jude”, din cadrul ultimei etape a ligii
a doua, cu CS Chimia Râmnicu Vâlcea, să nu mai fie în cele din urmă
reprogramat: “Nu văd să se mai rejoace acest meci”. Şi
în acest caz, F.R.H. a călcat serios pe bec, propunînd devansarea
respectivului joc la o dată urmînd la doar 4 zile lansării propunerii
către CS Timişoara, ca un favor făcut vâlcencelor: “Am fost
sunat în ziua penultimului meci de campionat, la Sfântu Gheorghe, de
antrenorul federal al fetelor, cu propunerea ca jocul să aibă loc
miercurea trecută, deşi etapa era programată sîmbătă. Au spus că echipa
Vâlcei va participa la turneul de junioare I şi au mai invocat că apoi
se merge la Bacalaureatul pentru sportivi de performanţă”.
Cît despre dorita înfiinţare a Diviziei B, eşalonul III, Sorinel Voicu a întrevăzut “o mare problemă”,
calea fiind una foarte lungă de la dorinţă la posibilităţile reale de
strîngere la start al unui număr suficient de competitoare: “Nu
cred că pot crea o ligă a treia mai ales pe zone geografice, cum vor ei,
pentru că nu sunt echipe în teritoriu, uitîndu-ne de exemplu numai la
zona noastră”.
CS Mureşul Târgu Mureş, clasată a treia în Seria B, după CSS Caracal
şi CS Timişoara, va participa la barajul de promovare-retogradare spre
Liga Naţională, laolaltă cu U Neptun Constanţa, SCM U Craiova, Terom
Iaşi şi Rapid Bucureşti, două dintre cele 5 urmînd a evolua de la vară
în elită. A retrogradat în schimb CS Cetate Devatrans, o potenţială
rivală a CS Timişoara în sezonul viitor, dacă într-adevăr bănăţencele
vor mai avea suflul şi sufletul să continue…
CS Timişoara în schimb, deşi a avut una dintre cele mai frumoase
iniţiative şi s-a prezentat cu brio în sezonul de debut, rămîne acasă,
pe undeva cu gustul amar al unui drum neîncheiat. Dar cînd pe acel drum
nu ţi se alătură mai nimeni, sprijinul şi susţinerea la nivelul
“cetăţii” fiind ca şi nule, nu este deloc de mirare că oboseşti de unul
singur, cînd ţi-e lumea mai dragă.
Din acest colţ de pagină, un “Jos pălăria!” colectivului CS Timişoara,
pentru ceea ce a încercat cu suflet şi pasiune întru recroirea numelui
minunatului sport pe semicerc în oraşul nostru, chiar şi cu preţul unor
genunchi în pioneze. Dacă ar exista mai multe asemenea colective, poate
că şi sportul n-ar deveni atît de rapid pura afacere în care s-a
transformat, dar îndemnul nostru este, dacă se poate, ca “proiectul Ce
Se” să aibă o continuitate. Tocmai pentru că a pornit dintr-o idee
nobilă.
Şi pentru a înţelege mai bine ce ar fi însemnat handbalul feminin
timişorean fără “Ce Se” în acest ultim sezon, priviţi ierarhia: am fi
avut-o doar pe “U”, pe locul 12, ultimul, acum pasibilă de acea ligă a
treia din imaginaţia federalilor.
Articol de: Mihai Comşulea
Sursa: www.sporttim.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu